Imaginea a fost preluata de pe: http://trendintech.com.

^In ultima vreme, discutiile privind construirea unor incineratoare de deseuri ^in marile orase ale Rom^aniei au luat amploare. Starea de confuzie vis-a-vis de oportunitatea versus pericolul investirii a circa pentru fiecare astfel de instalatie planeaza, ^in continuare, asupra populatiei. ^In timp ce multi rom^ani, ^in frunte cu organizatiile de mediu, si-au exprimat , multi adepti ai acestei solutii argumenteaza ca, din moment ce toate marile orase ale Europei au incineratoare, ele trebuie sa fie “bune”. 

Aceasta logica este falsa si are menirea de a induce publicul ^in eroare, ^intruc^at sugereaza ideea ca statele dezvoltate ar fi descoperit o tehnologie de incinerare care sa asigure doar beneficii, fara un strop de poluare. Pericolele la adresa sanatatii si a mediului ^inconjurator exista, indiferent de tehnologia folosita. Dispozitivele de control a poluarii aerului, de exemplu, nu au capacitatea de a elimina noxele, ci doar le retin ^in cenusa, cresc^andu-i toxicitatea. Aceasta cenusa se cheama cenusa volanta (sau cenusa zburatoare) si are un continut ridicat de substante periculoase, daunatoare sanatatii, precum: metale grele, mercur, arsenic, cadmiu, dioxina, furani.

Acest filmulet evoca argumentele principale folosite de promotorii incinerarii deseurilor, precum si contra-argumentele la acestea:

^In prezent, Rom^ania nu are nicio uzina dedicata incinerarii deseurilor municipale, desi, ^in trecut, au existat mai multe a unor astfel de instalatii, ^in din Rom^ania. Din fericire, niciunul dintre acele proiecte nu s-a finalizat, iar astazi, lipsa incineratoarelor reprezinta un avantaj foarte mare pentru tara noastra, ^intruc^at ne putem concentra pe solutiile alternative de gestionare a deseurilor, precum masurile de prevenire si de colectare separata a acestora ^in vederea reciclarii. Tarile dezvoltate din vestul Europei, care au o capacitate de incinerare semnificativa, ^int^ampina impuse de UE.

^In ciuda avantajului pe care ni-l creeaza lipsa incineratoarelor, ^in Rom^ania a prins contur o practica la fel de daunatoare, care se numeste coincinerare. Multe deseuri sunt redirectionate catre fabrici de ciment, pentru a fi arse. ^In total, ^in tara la noi exista 7 astfel de statii de coincinerare: Fabrica de ciment Uzina Medgidia, Fabrica de ciment Hoghiz, Fabrica de ciment Tasca, Fabrica de ciment Fieni, Fabrica de ciment Chiscadaga, Fabrica de ciment C^ampulung, Fabrica de ciment Alesd.

Documentarul apartine RISE Project, fiind publicat pe siteul: https://www.riseproject.ro/articol/video-secrete-de-ciment/

Arderea deseurilor ^in fabricile de ciment este o adevarata afacere, care transcende granitele Rom^aniei. Zilnic, cantitati mari de deseuri reciclabile, cu o capacitate calorica superioara altor deseuri, sunt aduse din strainatate spre a fi arse la noi. Profitabilitatea acestei afaceri e platita scump de locuitorii din apropierea acestor fabrici, cu pretul propriei sanatati. Acestia s-au pl^ans deseori de poluarea din aer si depunerile de cenusa si alte impuritati, care le distrug recoltele. ^In ciuda acestui fapt, reactia autoritatilor ^int^arzie sa apara. Cazul lor a atras, ^insa, atentia jurnalistilor de la care au mers pe teren la fabrica de ciment din Chiscadaga, unde au stat de vorba cu mai multe persoane.

Arderea deseurilor ^in fabricile de ciment ridica unele probleme serioase. ^In primul r^and, la acest moment nu se cunosc ^inca date oficiale cu privire la cantitatea sau felul emisiilor rezultate din arderea deseurilor, iar informarea publicului larg cu privire la pericolele la care este expus este inexistenta. Totodata, nu se cunosc informatii despre cantitatea de cenusa volanta obtinuta zilnic de la aceste 7 fabrici, nici ce substante, ^in ce cantitati, contine si nici cum este gestionata aceasta cenusa. ^In schimb, au ^inceput sa fie promovate pe piata caramizi si ciment care contin . Fara a cunoaste informatiile complete privind compozitia cenusii, potentialii clienti risca sa ^isi zideasca peretii caselor cu un cocktail de substante toxice care le pot afecta iremediabil sanatatea.

De asemenea, ^in ceea ce priveste captarea emisiilor atmosferice poluante, din pacate nicio tehnologie de filtrare nu poate garanta ca poate preveni eliberarea ^in atmosfera a 100% din nanoparticulele generate de arderea deseurilor. Aceste particule au dimensiuni at^at de mici, sub 2,5 nanometri, ^inc^at pot patrunde ^in corpul nostru prin piele, fara probleme, cauz^and probleme cardiace grave, precum si o paleta larga de alte afectiuni. Fiind at^at de mici, pentru masurarea prezentei si concentrarii lor ^in aer sunt necesare, pe care Rom^ania ori nu le are, ori nu le foloseste.

Acest ne ajuta sa ne facem o idee despre c^at de mici sunt de fapt aceste particule.

Ce ne spune Uniunea Europeana cu privire la incinerare?

^In calitate de stat membru al Uniunii Europene, Rom^ania trebuie sa respecte atunci c^and ^isi formuleaza strategia de gestionare a deseurilor. ^In realizarea acestei strategii, totodata, Rom^ania trebuie sa aiba ^in vedere ^indeplinirea urmatoarelor obiective impuse de UE cu privire la deseuri:

  1. Atingerea, p^ana ^in anul 2020, a unei rate de minimum 50% de reutilizare si de reciclare a deseurilor reciclabile;
  2. Atingerea, p^ana ^in anul 2020, a unei rate de minimum 70% de reutilizare si reciclare a deseurilor nepericuloase provenite din activitati de constructie si demolari;
  3. Valorificarea a minimum 60% din totalul deseurilor de  ambalaje introduse pe piata nationala;
  4. Colectarea, anuala, a unei cantitati de 4 kg/locuitor de deseuri electrice;
  5. Colectarea separata a biodeseurilor ^in vederea compostarii si/sau fermentarii acestora.
  6. Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile aruncate la gropile de gunoi cu minimum 35% fata de situatia din anul 1995;

Pentru ca aceste obiective sa poata fi ^indeplinite, sunt necesare investitii consistente ^in masuri de prevenire a generarii deseurilor, precum si ^in implementarea unui sistem eficient care sa asigure colectarea separata a deseurilor ^in vederea reciclarii lor. C^at timp autoritatile vor ^incuraja incinerarea deseurilor, industriile alternative vor ^int^ampina dificultati ^in ^incercarea lor de a deveni profitabile. 

Conform Legii 211/2011, legea-cadru privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare, responsabilitatea privind implementarea acestor masuri apartine structurilor administratiei publice locale (APL). Acestea sunt responsabile cu gestionarea deseurilor municipale din circumscriptia teritoriului lor, av^and urmatoarele obligatii principale:

  • gestionarea deseurilor conform tintelor asumate prin ;
  • asigurarea si urmarirea ^indeplinirii prevederilor din Planurile Judetene de Gestionare a Deseurilor (PJGD);
  • elaborarea de strategii si programe proprii pentru gestionarea deseurilor;
  • asigurarea colectarii separate, a transportului, valorificarii si eliminarii finale a deseurilor, inclusiv a deseurilor menajere periculoase, potrivit prevederilor legale ^in vigoare;
  • asigurarea spatiilor necesare pentru colectarea separata a deseurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecarui tip de deseu, precum si functionalitatea acestora;
  • asigurarea informarii prin mijloace adecvate a locuitorilor asupra sistemului de gestionare a deseurilor din cadrul localitatilor.

Primariile au ^inceput deja sa lucreze la ^indeplinirea acestor obiective, ^insa lipsa de expertiza si know-how ^isi fac simtite efectele. Mai mult accent trebuie pus pe informarea si educarea cetatenilor, pe implementarea unor masuri de prevenire a generarii de deseuri si pe colectarea separata la sursa a acestora. Totodata, municipalitatile ar trebui sa asigure reciclabile, pentru biodeseuri si statii (recuperare mecanica si tratament biologic) pentru tratarea deseurilor reziduale/mixte atunci c^and producerea lor este inevitabila.

Statiile MRBT sunt utilizate la scara larga ^in Europa, asigur^and tratarea prealabila a deseurilor mixte mai ^inainte de a fi depozitate ^in rampe. Tratarea se face prin analizarea reziduurilor, ^in vederea recuperarii materialelor care ar mai putea fi reciclate, dupa care deseurile organice sunt stabilizate prin tratament biologic (compostare sau descompunere anaeroba, urmata de stabilizare aeroba). Scopul este acela de a crea o masa inerta de deseuri reziduale, nedaunatoare mediului, care sa produca foarte putin, sau deloc, gaz, odata ^ingropata ^in rampa de gunoi. 

Implementarea corespunzatoare a instrumentului "” si a sistemului de garantie-returnare la nivelul fiecarei comunitati ar contribui, de asemenea, semnificativ la atingerea obiectivelor de mai sus.

Toate aceste masuri sunt detaliate ^in strategia Zero Waste pentru orase. Aplicate sinergic, masurile indicate pot ajuta la evitatarea utilizarii gropilor de gunoi si a incineratoarelor de deseuri. 

Atunci de ce implementarea masurilor ASUMATE prin tratatul de pre-aderare, care sunt at^at de NECESARE pentru societatea noastra si sunt ESENTIALE pentru atingerea tintelor de reciclare impuse de UE, ^int^arzie sa apara? Aceasta ^intrebare reprezinta un prilej pentru un alt articol.

Articolul precedent
Articolul urmator
Andreea Leonte este cercetator si consultant juridic ^in domeniul legislatiei de mediu. Vorbeste fluent engleza, mandarina si franceza. Domeniile sale de interes sunt economia circulara si regenerarea urbana.

LASATI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here