Volunteers of the NGO 'Canarias Libre de Plasticos' (Canary Islands free of plastics) carry out a collection of microplastics and mesoplastic debris to clean the Almaciga Beach, on the north coast of the Canary Island of Tenerife, on July 14, 2018. (Photo by DESIREE MARTIN / AFP) (Photo credit should read DESIREE MARTIN/AFP/Getty Images)

Poluarea cu plastic a ajuns sa fie privita drept o provocare globala pentru generatia noastra. Pentru ca nu am ^invatat ^inca sa utilizam eficient acest material, economia globala pierde anual ^intre !

Despre c^at plastic vorbim, de fapt?

^In anul 2017, se estima ca productia de plastic a atins , la nivel mondial. Din anii ‘50 si p^ana astazi, omenirea a produs circa de materiale plastice, dintre care peste 70% au ajuns la groapa de gunoi sau au fost incinerate. Prin comparatie, cantitatea totala de plastic care a fost reciclata p^ana ^in prezent este de doar circa .

Pe teritoriul Uniunii Europene sunt debarasate anual ^intre de plastic. Vestea proasta este ca productia de plastic va creste substantial ^in urmatorii 10 ani, cot la cot cu dezvoltarea consumerismului, pentru care plasticul este o componenta esentiala.

Poluarea cu plastic a ajuns sa fie at^at de rasp^andita ^inc^at, conform unor studii, exista motive sa credem ca majoritatea dintre noi avem deja microparticule de plastic ^in organism. ^In urma unui , ^in 2018, s-a descoperit ca ingeram, ^in medie, ^intre 800 si 1000 de particule de plastic zilnic. Experimentul a fost realizat ^in felul urmator: timp de o saptam^ana 8 participanti din tari diferite (Rusia, Japonia si c^ateva tari din Europa) au fost rugati sa-si noteze ^intr-un carnetel tot ceea ce man^anca. ^In tot acest timp, cercetatorii austrieci au analizat mostre din fecalele participantilor si au descoperit ca ele contineau  circa 20 de microplastice la fiecare 10 grame analizate. 

UEG week Vienna 2018 – Interview with Philipp Schwabl (Press Briefing Presenter)

Chiar daca cei doi cercetatori, Philipp Schwabl si Bettina Liebmann, nu au putut determina sursa exacta a micro plasticelor, cum au ajuns ele ^in organism si nici efectele lor asupra sanatatii, prezenta acestora ^in corpul uman ne da motive de ^ingrijorare. Putem spune, fara sa ne ^inselam, ca plasticul a ajuns peste tot ^in natura. Faptul ca nu ^ii cunoastem si monitorizam efectele asupra corpului uman, nu ^inseamna ca ele nu exista ori nu se manifesta. 

Cert este ca, la pasari si la unele animale acvatice, prezenta microplasticelor ^in tractul digestiv a fost demonstrata ca le afecteaza abilitatea de a digera m^ancarea. ^In unele specii de pesti, plasticul adunat ^in organele acestora a provocat inflamatii si daune fizice, prin faptul ca a zdrobit unele celule ca urmarea a faptului ca aceste microparticule de plastic s-au precat de peretii organelor. ^In ciuda acestor observatii realizate ^in lumea animala, agentia europeana (Science Advice for Policy by European Academies) a publicat un prin care a declarat ca plasticul nu reprezinta, momentan, un pericol sigur pentru sanatatea umana. Ei recunosc totusi ca aceasta concluzie a fost atinsa ca urmare a lipsei unor studii si masuratori aprofundate, fara de care este dificil de evaluat pericolul real. 

Ironia face ca plasticul sa fie un derivat al petrolului, care este o materie organica, naturala. ^Insa procedeul prin care este obtinut plasticul face ca legaturile de carbon din acesta, de la nivel molecular, sa fie mai puternice dec^at este observat de obicei ^in alte elemente din natura. Asta ^inseamna ca organismele care ^in mod obisnuit descompun materia organica nu stiu cum sa descompuna plasticul.

Videoclipul apartine Sci-Wise

Din pacate, societatea noastra, constant stimulata sa consume c^at mai mult, trebuie sa faca eforturi substantiale pentru a evita plasticul. Mai toate produsele alimentare sunt ambalate ^in plastic. Toate comenzile primite prin curier sunt ^invelite ^in plastic. Majoritatea cumparaturilor din magazine sunt livrate ^intr-o punga de plastic. Iar industria, axata pe atingerea unor cifre de profit c^at mai mari, nu are nici un motiv sa se ne ofere prea cur^and o alternativa. 

Ce putem face noi? Ne putem informa, putem constientiza problema, putem discuta si dezbate, iar data viitoare c^and mergem la cumparaturi putem REFUZA punga de plastic

Eu voi spune NU pungii de plastic. Tu?

Articolul precedent
Articolul urmator
Andreea Leonte este cercetator si consultant juridic ^in domeniul legislatiei de mediu. Vorbeste fluent engleza, mandarina si franceza. Domeniile sale de interes sunt economia circulara si regenerarea urbana.

LASATI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here