Imaginea a fost preluata de pe: https://www.indiachinainstitute.org/2015/10/22/new-pulitzer-center-book-ecological-civilization-in-china/
Imaginea a fost preluata de pe: https://www.indiachinainstitute.org/2015/10/22/new-pulitzer-center-book-ecological-civilization-in-china/

^In China, industrializarea a pus o presiune semnificativa pe mediul ^inconjurator. Vreme de decenii, China a fost tara cu cea mai rapida crestere economica din lume, crestere alimentata de o industrie grea care a transformat-o ^in cel mai mare generator de gaze cu efect de sera al planetei. Degradarea mediului ^inconjurator a iscat numeroase proteste publice pe plan intern, ^insa dorinta de a ajunge din urma Occidentul a prevalat ^in fata acestei preocupari. Efectele acestei ambitii au costat viata a milioane de oameni, estim^andu-se ca, doar, pe fondul poluarii atmosferice, au murit peste 1,6 milioane de oameni. Conform unui al Greenpeace, poluarea apei a atins de asemenea un nivel alarmant, ^in conditiile ^in care peste jumatate din apa r^aurilor importante din opt provincii chineze este considerata ^incep^and cu 2015 "improprie contactului cu oamenii”.

Astazi China ^incearca sa se repozitioneze ca putere "verde”. Dupa multe critici, guvernul chinez anunt^andu-si intentia de a crea o "”. ^In mod traditional, problema poluarii ^in China a fost cauzata de industria grea. Fiind pe punctul de a-si ajusta economia catre un model bazat pe consum, China spera sa reduca povara asupra mediului. ^Insa, cu orase de dimensiunile unor tari europene medii si o populatie din ce ^in ce mai dornica sa consume, China se afla ^in fata unei noi dileme: ce sa faca cu deseurile municipale generate de consumerism?

^In anii 2000, majoritatea populatiei ^in China era concentrata, ^inca, ^in zonele rurale; ^in 1990 doar 26% dintre chinezi traiau ^in orase, conform estimarilor oficiale. Deceniile care au urmat s-au concretizat ^intr-o urbanizare progresiva remarcabila, 56,1% dintre chinezi ajung^and sa traiasca ^in orase (conform ). ^Insa odata cu orasele vin si deseurile – , China devenise, ^inca din 2004, cel mai mare generator de deseuri solide municipale pe plan mondial!

^In China, (60,16%), fie sunt incinerate (29,84%) ori sunt eliminate fara tratare prealabila (8,21%), aceste proportii modific^andu-se de la an la an. Pentru ca gropile de gunoi cu nevoile oraselor ^in continua dezvoltare, trendul eliminarii deseurilor prin incinerare este ^in crestere. Unele afirma ca incinerarea este mai eficienta din punct de vedere economic, pentru ca . Astfel, se economisesc suprafetele ^intinse de teren, ^in timp ce, ^in urma procesului de incinerare, se obtine si energie electrica.

Cum functioneaza o instalatie de tipul energie-din-deseuri, imagine preluata de pe: https://juanjogabina.com/2011/02/23/un-plan-para-vaporizar-la-basura-de-portland-y-producir-gas-i/

Instalatiile de tipul energie-din-deseuri s-au rasp^andit rapid ^in orasele ^in continua dezvoltare ale Chinei. Desi guvernul chinez a ^incercat sa promoveze aceste centrale ca fiind un mod curat si eficient de „a scapa” de deseuri, societatea civila s-a opus adesea construirii de noi astfel de instalatii, din teama ca acestea vor creste si mai mult nivelul poluarii. Drept urmare, au izbucnit numeroase proteste ^in toata China, din provinciile Hubei, Hunan, Guandong, p^ana ^in Hainan, precum si ^in alte parti ale Chinei, unde ^impotriva planurilor privind construirea unor noi incineratoare.

Conform prevederilor celui de-al " cu privire la constructia unei infrastructuri de tratare „curata” a deseurilor menajere urbane”, China a promis sa reduca la 43% proportia deseurilor care ajung la gropile de gunoi si sa creasca la 54% proportia de deseuri tratate prin incinerare, ori chiar la 60% ^in zona dens populata din est. Obiectivul este cresterea capacitatii de incinerare la o capacitate de 442.200 de tone pe zi p^ana la sf^arsitului celui de-al 13-lea Plan Cincinal. Unii analisti estimeaza ca incinerarea deseurilor solide ar putea ajunge chiar si la o capacitate de ^in 2020, fata de 235.200 de tone pe zi c^at era ^in 2015.

Number of incineration plants and designed treatment capacity for WTE incineration in China. (Source: China Statistical Yearbook 2004–2016), imagine preluata de pe: https://www.researchgate.net/figure/Number-of-incineration-plants-and-designed-treatment-capacity-for-WTE-incineration-in_fig1_317275439

Pe 18 iulie 2018, Wuhu Ecology Center a publicat cel de al patrulea pe tema  "Dezvaluiri cu privire la cele 359 de instalatii de incinerare a deseurilor municipale”. Conform raportului, ^in China se gasesc actualmente 359 incineratoare de deseuri, ^in 29 de provincii, municipalitati sub administrarea directa a guvernului si regiuni autonome. Neoficial, expertii cred ca p^ana ^in 2020 China va detine peste 500 astfel de incineratoare, desi aceasta informatie nu a fost facuta ^inca publica de functionarii guvernamentali. Pe de alta parte, se asteapta ca sa creasca p^ana la aproximativ 2.400, pentru ca mai apoi sa scada lent p^ana la 2.000, pe masura ce unele dintre acestea vor atinge ^in cur^and punctul de saturatie.

Aceasta abordare are capacitatea de a genera un potential dezastru ecologic. Instalatiile de tipul energie-din-deseuri sunt, ^in mod gresit, . Argumentul cel mai des folosit este acela ca ^in procesul de ardere a deseurilor orasele pot recupera o parte din energia folosita, transform^andu-o ^in energie electroca. ^Insa realitatea este cu mult mai complexa.

Incinerarea nu elimina deseurile, ci doar le reduce volumul. Astfel, pentru fiecare tona de deseuri arsa rezulta circa de vatra. Chiar daca 90% din aceasta cenusa nu este toxica (cenusa de vatra colectata la baza furnalului), este considerata a fi un deseu hazarduos, extrem de toxic (denumit cenusa volanta).

Substantele poluante rezultate ^in diversele stadii ale procesului de incinerare a deseurilor includ: levigat, cenusa de la economizoare si boilere, reziduuri de la instalatiile de tratare a fumului si cenusa volanta.

Tehnologia energie-din-deseuri nu este prietenoasa cu mediul pentru ca necesita temperaturi foarte ^inalte, care maximizeaza producerea de dioxina. Acest lucru face ca aceste tehnologii sa fie

Dioxina este un care poate intra cu usurinta ^in lantul trofic si se remarca prin toxicitatea sa. Pentru a ^impiedica eliberarea sa ^in atmosfera se folosesc filtre sofisticate, ^inca nicio tehnologie din prezent nu poate opri formarea dioxinei, care un produs natural al procesului de combustie. Dioxina este prezenta ^in cenusa volanta, alaturi de alte substante periculoase precum furani, metale grele si nanoparticule.

Din acest motiv, gestionarea cenusii volante este extrem de importanta. Chiar si ^in tarile cele mai avansate din punct de vedere tehnologic, cenusa volanta este depozitata, ^in principal, ^in saci impermeabili plasati ^in depozite „speciale”, precum minele de sare din . Alte tari ^incearca sa „stabilizeze” cenusa prin amestecarea acesteia cu alte substante, cum ar fi cimentul, pentru producerea unor blocuri solide care pot fi folosite ^in constructii, la pavarea trotuarelor etc.

Pavele din ciment cenusa voalanta. Sursa imaginii: Wikipedia.

^In China, eliminarea substantelor poluante se face, ^in principal, prin . Conform celui de-al 13-lea Plan Cincinal, daca o provincie nu are destul teren pentru a institui noi gropi de gunoi, reziduurile rezultate ^in urma procesului de incinerare a deseurilor (incluz^and cenusa voalanta) vor trebui depozitate ^in provinciile ^invecinate care vor fi "^incurajate” sa construiasca instalatii centralizate de tratare si depozitare a acestora, prin intermediul demararii unor proiecte regionale comune.

Asa cum arata raportul ^intocmit de Wuhu Ecology Center, situatia este extrem de ^ingrijoratoare, ^intruc^at, chiar daca exista unele reglementari privind controlul cenusii volante, implementarea lasa de dorit. ^In multe cazuri, cenusa toxica este aruncata ^impreuna cu deseurile obisnuite la gropile de gunoi, fara nici un fel de supraveghere ori semnalizare adecvata. Raportul mai afirma ca legea mediului din China prevede ca instalatiile de incinerare a deseurilor ar trebui sa fie incluse pe lista principalele unitati responsabile pentru emisiile de substante poluante si ca este necesar ca aceste instalatii sa faca publice, periodic, informatii cu imapct de mediu. ^In practica, aceste informatii nu sunt facute publice ^in mod voluntar, iar obtinerea lor este un proces dificil.  

Desi tentant la o prima vedere, mitul energie-din-deseuri este unul periculos pentru China. Abordarea actualului Guvern da unda verde unei industrii poluante, evaluata la circa , care va avea nevoie de .

Incinerarea este o solutie pe termen scurt, capabila sa produca daune extrem de severe mediului ^inconjurator. Mai mult dec^at at^at, incinerarea nu elimina proliferarea gropilor de gunoi. Ceea ce face, ^insa, este sa le umple cu deseuri reziduale de 10 ori mai daunatoare si mai toxice dec^at deseurile obisnuite, care pot genera ^in timp o catastrofa ecologica.

Investitiile ^in instalatiile de tipul energie-din-deseuri saboteaza eforturile tranzitiei catre o economie circulara, curata, bazata pe principiile „zero deseuri”.

Aceasta reprezinta o traducere a articolului intitulat: China is burning away its ecological future, scris de catre Andreea Leonte, si publicat ^in Foreign Policy pe 26 martie, 2019. Pentru orice neconcordanta ^intre versiunea ^in engleza a articolului si prezenta traducere, va prevala versiunea originala, ^in engleza, a articolului, disponibila aici: https://foreignpolicy.com/2019/03/26/china-is-burning-away-its-ecological-future/.

Articolul precedent
Articolul urmator
Andreea Leonte este cercetator si consultant juridic ^in domeniul legislatiei de mediu. Vorbeste fluent engleza, mandarina si franceza. Domeniile sale de interes sunt economia circulara si regenerarea urbana.

LASATI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here