Imaginea a fost preluata de pe https://www.visittheusa.com.

Groapa de gunoi Tafaigata de pe insula a fost transformata, prin metoda Fukuoka, dintr-un depozit ur^at mirositor ^intr-un mediu semi aerobic, cu un impact de mediu mult redus. Transformarea a costat , fiind finantata de Agentia de Cooperare Internationala Japoneza (JICA), si a inclus doua faze. 

Prima faza a constat ^in consolidarea "pardoselii” solului, instalarea unor conducte de ventilatie si de colectare a , crearea unui iaz special de colectare a levigatului, precum si a unor drumuri de acces pentru toate conditiile meteorologice. A doua faza a presupus montarea instalatiilor de tratare a levigatului. Dupa finalizare, ^in decembrie 2005, proiectul a fost predat de catre JICA guvernului samoan.

Ce presupune metoda Fukuoka?

Imagine preluata din articolul original publicat pe https://www.sprep.org.

Cercetatorii de la , Japonia, au comparat gropile de gunoi anearobe cu cele aerobe. Mediul aerobic ^inseamna ca aerul (incluz^and oxigenul) este pompat ^in gramada de deseuri printr-o retea de conducte, cresc^and astfel viteza de descompunere a produselor organice (ex: hrana, h^artie si deseurile de gradina). Era ^insa o problema: instalarea sistemelor de ventilatie erau mult prea costisitoare.  

Cercetatorii au descoperit, ^insa, ca aerul era ^in mod natural pompat prin conducte de energia generata de caldura din deseuri! Aceasta ventilatie pasiva mentinea gramada de deseuri aerisita cu suficient oxigen, ^in timp ce asigura defalcarea rapida a deseurilor. Un efect secundar deosebit de important al acestui proces este reducerea impactului asupra ^incalzirii globale cu 60%!

Prin ce se deosebeste Tafaiga de o groapa de gunoi obisnuita?

Groapa de gunoi Tafaiga era un depozit deschis, la fel ca majoritatea gropilor de gunoi din lume. Asta ^inseamna ca deseurile sunt aruncate, pur si simplu, la gramada, unele peste altele. De obicei, deseurile depozitate astfel dezvolta rapid un mediu anaerob, sarac ^in oxigen. Acest lucru se ^int^ampla din cauza umiditatii si a faptului ca digestia materialelor organicelor consuma rapid oxigenul din gramada, ceea ce determina schimbari ^in compozitia bacteriilor dominante.

^In loc de dioxid de carbon (CO2), aceste bacterii "anaerobe” ^incep sa emane mirosuri puternice si metan (CH4). Metanul este inflamabil, motiv pentru care depozitele deschise au adesea incendii, iar noxele toxice rezultate din incendii (de obicei din arderea plasticului) sunt duse de v^ant ^in zonele ^invecinate. Gropile de gunoi de acest fel (deschise) ^intretin ^in mod direct fenomenul ^incalzirii globale globala, deoarece dec^at dioxidul de carbon.

Imaginea a fost preluata din articolul original, publicat pe https://www.sprep.org.

Levigatul, adica lichidul produs prin descompunerea deseurilor, este foarte bogat ^in nutrienti, ceea ce poate provoca cresterea algelor daunatoare ^in fluxurile de apa si ^in lagune. La r^andul sau, aceste alge pot consuma tot oxigenul din apa, ofect^and populatiile de pesti si alte biote.

Pentru a preveni incediile, tarile dezvoltate acopera, de obicei, gropile de gunoi anaerobe din mediul urban ^intr-un ^invelis din plastic sau argila. Metanul generat este astfel capturat spre a fi  ars sau utilizat pentru producerea energiei electrice, in timp ce levigatul este captat ^in canalizare si tratat ^inainte de evacuare.

Sistemul de tratare a levigatului

Groapa de gunoi Tafaigata utilizeaza metode ecologice de curatare, cum ar fi canale cu pat de  pietris si zone mlastinoase, care necesita putina energie pentru functionare si ^intretinere minima. Sistemul cuprinde sase etape, pe care le puteti observa ^in ilustratia de mai jos:

Imaginea a fost preluata din articolul original, publicat pe https://www.sprep.org.

1. Aerarea – obtinuta prin agitarea mecanica a depozitului, asigura mai mult oxigen ^in iazul de colectare a levigatului, astfel ^inc^at microorganismele sa poata mai bine descompune materia organica.

2. Tratarea levigatului – un sistem de tratare a levigatului care foloseste un filtru de scurgere conectat  la conducta de colectare a levigatului. Filtrele de drenare sunt un sistem de tratament aerob care exploateaza microorganisme de pe rocile expuse aerului: aceste bacterii aerobe au proprietateade a metaboliza materia organica din apele uzate. Levigatul mai curat din Iazul de colectare este apoi pompat ^inapoi printr-un alt filtru cu ejectie tip stropitoare ^in capat, si dupa efectuarea unui nou circuit dupa care se ^intoarce din nou ^in iazul de colectare. Prin repetarea acestui proces, materia organica este consumata treptat de bacterii p^ana c^and Cererea de Oxigen Biologic este suficient de scazuta pentru a fi directionata ^in urmatoarea faza de purificare.

3. Folosirea unui canal cu pat de pietris – o alta metoda naturala de curatare a levigatului. ^In aceasta etapa sunt folosite si organisme acvatice, cum ar fi algele care cresc la suprafata pietrisului. C^and apa curge peste si prin pietris, aceste organisme acvatice descompun si absorb nutrientii care altfel ar ajunge sa fie poluatori.

4. Filtrarea levigatului – Diferite materiale locale, cum ar fi nisipul de coral, coaja de nuca de cocos si carbonul activ sunt folosite ca filtre pentru a ajusta aciditatea (pH) si pentru a elimina metalele grele si compusii organici din levigat.

5. Amenajarea unor zone mlastinoase compacte – Aceasta este o alta metoda naturala de curatare a levigatului, folosind vegetatia acvatica, cum ar fi stufarisul. Aceste plante elimina fosforul si azotul din nutrienti pentru a preveni cresterea excesiva de plante nedorite ^in aval. ^In acest stagiu, levigatul este suficient de curat pentru a fi eliberat ^in mediul natural.

6. Studierea Biotopului – un ecosistem mini-natural, care este un indicator al calitatii apei tratate. Daca plantele si animalele din biotop sunt sanatoase, atunci apa inofensiva este gata sa fie eliberata ^in fluxuri, pe uscat sau ^in mare.

Acest articol reprezinta o traducere. ^In cazul semnalarii unor neconcordante ^intre articolul original si aceasta traducere, va avea prioritate articolul original, care poate fi consultat .

Articolul precedent
Articolul urmator
Andreea Leonte este cercetator si consultant juridic ^in domeniul legislatiei de mediu. Vorbeste fluent engleza, mandarina si franceza. Domeniile sale de interes sunt economia circulara si regenerarea urbana.

LASATI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here