Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat, ^in 27 august, o hotar^are prin care aproba Master Planul pentru sistemul de management integrat al deseurilor. Aceast lucru ^inseamna un pas ^inainte pentru construirea incineratorului cu o capacitate de 235.000 tone/an, care va fi amplasat ^in locul Centralei Electro-Termice Progresu (Sector 4).

Alianta Globala pentru Alternative la Incinerare – Rom^ania si Coalitia pentru Justitie Energetica raspund argumentelor pro-incinerare promovate de Primaria Municipiului Bucuresti.

Conform expertilor, instalatia de valorificare energetica planificata pentru Bucuresti este o solutie depasita, costisitoare si ineficienta. Mai jos aflati raspunsul acestora la cele mai des int^alnite argumente pro-incinerare:

MIT 1. Incineratorul va produce energie.


Tratarea deseurilor reziduale cu continut ridicat de biodegradabile, cum este cazul fractiei umede specifice Bucurestiului, este extrem de ineficienta. Consumurile de energie ale instalatiei anuleaza ^in mare parte productia. Practic, ^in masura ^in care instalatia va procesa doar deseuri care nu pot fi reciclate, procesarea lor produce foarte putina energie. Pentru a fi eficienta, instalatia va distruge si deseuri cu capacitate calorica sporita precum reciclabilele, care ^in mod normal ar trebui sa fie reciclate material, sabot^and astfel reciclarea si prevenirea generarii de deseuri. ^In cazul ^in care vor fi insuficiente deseuri sortate reciclabile disponibile la nivel local, acestea vor fi importate, asa cum se ^int^ampla ^in cazul fabricilor de ciment care proceseaza anvelope si alte materiale plastice locale sau de import. 

MIT 2. Incineratorul va procesa doar deseuri reziduale care nu pot fi reciclate sau compostate.


Distrugerea deseurilor (prin orice fel de tehnologie) camufleaza esecul sistemului ^in general. Chiar daca exista diferente clare ^intre diversele tipuri de instalatii, de la gazeificare la piroliza etc., conceptul distrugerii deseurilor ram^ane acelasi. 

Pe termen scurt si mediu: solutia cu impact minim de mediu este Instalatia de Recuperare si Tratare Mecano-Biologica si consta ^in recuperarea c^ator mai multe resurse pentru reciclare si tratarea mecano-biologica a ceea ce nu mai poate fi recuperat pentru reducerea la maximum a poluarii ^in cazul depozitarii. 

Pe termen lung: solutia implica reducerea treptata a cantitatii de deseuri amestecate, reziduale care ar trebui eliminata fie prin depozitare, fie prin incinerare ^in instalatii de valorificare energetica sau co-incinerare ^in fabrici de ciment. 

Cum? Primul pas consta ^in auditul si expunerea c^at mai vizibila a deseurilor reziduale, amestecate, care nu pot fi refolosite, reciclate sau compostate. Al doilea pas, dupa identificarea unor deseuri precum produse variate de unica folosinta, produse de igiena intima, scutece si altele asemenea, pe de-o parte se va sesiza producatorul si i se va solicita sa le reproiecteze, pe de alta parte se va informa cetateanul pentru a evita consumul acestora. Pentru detalii va invitam sa va alaturati proiectului

Cantitatile de deseuri reziduale deja existente pot fi tratate mecano-biologic pentru reducerea la minim a poluarii odata ajunse ^in groapa de gunoi. Deseurile reziduale (nereciclabile) constituie cel mult 10% din deseurile municipale. O cantitate mai mare de deseuri reziduale ^inseamna un sistem de gestionare a deseurilor g^andit defectuos. 

Deseurile reziduale ^inseamna fractia umeda, deseurile amestecate. Conform datelor Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, ^in anul 2015 cantitatea de deseuri municipale si asimilabile generata ^in Municipiul Bucuresti si judetul Ilfov a fost de 605.616 tone, din care 523.233 tone au fost depozitate, 40.561 tone/an co-incinerate si doar 19.078 tone au fost reciclate propriu-zis, iar o cantitate infima de 151 tone au fost tratate prin compostare, rezult^and un compost de slaba calitate din cauza lipsei separarii la sursa, care nu ar putea fi folosit ca fertilizator. 

Practic, chiar si consider^and o crestere cu 10% a cantitatii de deseuri generate ^in Bucuresti-Ilfov, vorbim despre un incinerator cu o capacitate de aproape 4 ori mai mare dec^at cantitatea de deseuri reziduale estimata. Ceea ce ^inseamna ca bucurestenii se vor confrunta cu una dintre urmatoarele variante:

  • Vor avea prea putine deseuri de incinerat si astfel vor importa sau vor incinera deseuri reciclabile valoroase: ^in cazul ^in care se va ^incerca evitarea amenzilor si atingerea tintelor de reciclare, Primaria Municipiului Bucuresti va implementa colectarea separata la sursa pe patru sau cinci fractii, inclusiv biodeseuri si masuri de reducere precum centre de "minerit urban”, statie de compost sau biodigestoare. ^In acest caz va rezulta o cantitate insuficienta de deseuri reziduale pentru a sustine capacitatea proiectata a incineratorului. Aceasta ^inseamna suplimentare cu deseuri reciclabile, cu capacitate calorica, pentru a sustine investitia. 

sau

  • Vor fi nevoiti sa sustina o cantitate constanta de deseuri reziduale si sa pastreze acelasi status quo ineficient pentru a hrani incineratorul: ^in cazul ^in care se va pastra sistemul actual de colectare ineficient bazat pe fractia umeda si uscata vor exista suficiente deseuri pentru a acoperi capacitatea incineratorului. Distrugerea deseurilor umede, va ^insemna o cantitate mica de energie produsa. ^In plus, Primaria Muncipiului Bucursti va plati din banii cetatenilor penalitati pentru neatingerea obiectivelor de reciclare nationale si europene.

^In ambele cazuri va fi nevoie de subventii suplimentare din bani publici pentru a sustine activitatea instalatiei, pe durata de viata a acesteia de 25-30 de ani. 

MIT 3. Instalatia de valorificare energetica planificata pentru Bucuresti – Ilfov este o instalatie moderna care nu polueaza.

Un studiu realizat recent de specialistii de la ToxicoWatch pentru Zero Waste Europe a identificat poluare generata de unul dintre cele mai noi incineratoare din Olanda: Reststoffen Energie Centrale (REC). La lansarea acestuia, ^in 2011, Ministrul Afacerilor Economice anunta ca este cea mai performanta astfel de instalatie din Europa de Vest.

Exista un istoric al contestatiilor ^impotriva masuratorilor REC solutionate cu amenzi administrative si cu decizii ale instantei olandeze de constatare a ilegalitatilor privind masurarea si depasirea valorilor emisiilor de acid clorhidric.

Initial, incineratorul trebuia sa distruga doar deseurile municipale ale regiunii. Astazi, preia deseuri din ^intreaga tara. ^In plus, prelucreaza si deseuri industriale si namoluri rezultate din epurarea apelor uzate, chiar daca temperatura de combustie de 850 de grade Celsius este insuficienta pentru complexitatea deseurilor procesate.

Dupa analiza, s-a descoperit ca emisiile de dioxine, furani si alte substante poluante toxice depasesc limitele de poluare admise la nivel european. Desi depasirile nu sunt mari, acestea reprezinta o constanta a instalatiei de valorificare energetica. 

Ce este ^insa si mai ^ingrijorator este faptul ca analizele au demonstrat contaminarea cu dioxine si furani a oualor gainilor aflate pe o raza de doi kilometri ^in jurul incineratorului. Ouale contin cantitati de substante peste limita considerata sigura pentru consum. 

Studiul trage deopotriva un semnal de alarma cu privire la metodologia masurarii emisiilor solicitata la nivel european. Janek Vahk, Coordonatorul Departamentului de Dezvoltare si Politici ^in cadrul Zero Waste Europe, explica:

"Testarea emisiilor pe perioade scurte, asa cum cere ^in acest moment Uniunea Europeana, prezinta dezavantaje serioase si permite ascunderea emisiilor. Trebuie sa revizuim urgent regulile referitoare la monitorizarea emisiilor din incineratoarele de deseuri, pentru a proteja sanatatea si siguranta oamenilor”. 

Testarea pe termen lung nu este obligatorie ^in cazul instalatiilor de incinerare. Majoritatea companiilor care incinereaza deseuri efectueaza teste de c^ate 6-8 ore, de doua ori pe an, iar momentul evaluarii este anuntat de catre cei care verifica conformitatea. Dupa ce au fost identificate niveluri mai mari dec^at cele admise ^in oua, autoritatile din Olanda au efectuat si teste pe termen lung la incineratorul Reststoffen. 

S-a constatat astfel ca nivelurile dioxinelor erau, ^in testarea pe termen scurt, de 460 p^ana la 1290 de ori mai mici dec^at ^in cazul testarii pe termen lung. Asadar, testarea pe termen scurt nu poate fi considerata relevanta. 

^In plus, ^in Rom^ania nu exista un sistem independent de monitorizare a emisiilor de dioxine si furani. Mai mult, ^in anul 2016, a fost exclusa din legislatia fondului pentru mediu, penalizarea de 40 de lei/kg pentru dioxine si furani. Ceea ce ^inseamna, monitorizare si penalizare ZERO. 

MIT 4. Incineratoarele sunt bune deoarece sunt amplasate ^in orase precum Viena, Copenhaga sau Paris. 

^In unele cazuri, pentru a convinge mai usor comunitatea si pentru a fi integrate mai bine ^in peisajul urban, instalatiile de incinerare cu valorificare energetica au o arhitectura placuta. Incineratorul din Copenhaga este prevazut cu p^artie de ski, iar cel din Viena pare o opera de arta, chiar daca tehnologic este perimat.

Incineratoarele amplasate ^in centrele marilor orase europene nu deranjeaza vizibil deoarece dioxina, care este cea mai toxica substanta chimica creata de om, este insipida, incolora, inodora. Toxinele se vor acumula treptat, prin lantul trofic, ^in tesutul adipos, iar efectele se vor observa ^in timp de 6-10 ani de la contaminarea initiala. 


MIT 5. Incineratorul reprezinta o alternativa pentru gropile de gunoi.

Ambele solutii polueaza si distrug resurse valoroase. At^at incinerarea cu valorificare energetica, c^at si depozitarea sunt descurajate de catre Comisia Europeana, fiind solutiile cel mai putin dorite, aflate la baza piramidei deseurilor. ^In cazul incinerarii, groapa de gunoi este transferata ^in aer sub forma de emisii toxice, ^in gropi de deseuri sub forma de zgura si ^in diverse produse/materiale de constructii. Indiferent de tipul sau performanta tehnologiilor, acestea functioneaza dupa aceleasi principii, distrug^and materiale care ar putea fi reciclate sau compostate. ^In cazul ^in care distrug doar deseuri reziduale, mixte, incineratoarele camufleaza proasta lor proiectare de catre industrie, sunt ineficiente si extrem de costisitoare. 

MIT 6. Nu exista alternativa la incinerator.


Alternativa la instalatia de incinerare pentru deseuri reziduale sunt instalatiile de Recuperare Materiala si Tratare Mecano-Biologica (eng. Material Recovery Biological Treatment) denumita in continuare MRBT. Aceasta solutie creeaza mult mai multe locuri de munca dec^at o instalatie termica si poate rezolva si o problema sociala, prin implicarea ^in procesul de sortare a grupurilor defavorizate care traiesc din colectarea informala.  

Dintre beneficiile MRBT-ului mentionam flexibilitatea si dualitatea tehnologiei, care permite procesarea fluxurilor de materiale pure sau impure, ^in functie de cum se schimba nevoile comunitatii. De exemplu, pe masura ce o comunitate deturneaza de la rampa tot mai multe deseuri, componenta de stabilizare biologica a unei unitati MRBT se poate modifica, pentru a primi si a procesa materia organica separata la sursa (source-separated organics – SSO), produc^and fertilizatori de sol valorosi. 

S-ar rezolva astfel problema cu care se confrunta instalatiile de incinerare cu valorificare energetica si gropile de deseuri, care sunt proiectate si construite pentru a primi anual o cantitate minima de resturi. Cantitatea este negociata ^in contracte de tip "furnizezi sau platesti”, prin care comunitatea se obliga sa alimenteze incineratorul sau groapa pentru 20-30 de ani. Pe masura ce comunitatile recupereaza mai multe resurse si produc mai putine resturi, instalatiile WTE trebuie sa gaseasca deseuri alternative pentru a alimenta sistemul. Incineratorul intra astfel ^in directa competitie cu orice crestere procentuala de recuperare a resurselor. ^In schimb, sistemul MRBT nu va suferi din punct de vedere financiar ^in cazul ^in care comunitatea continua sa se ^indrepte spre 90% deturnare de la rampa sau chiar mai mult.  

Gestionarea deseurilor reziduale prin MRBT ar trebui sa vina ^intotdeauna imediat dupa cresterea eforturilor de separare si colectare separata la sursa, prin care se obtin materiale reciclabile si compostabile de mai buna calitate, precum si cele mai mari beneficii de mediu. MRBT nu este un ^inlocuitor al separarii si colectarii separate la sursa, ci un instrument care ajuta comunitatile sa ^isi reduca impactul de mediu si sa poata implementa progresiv programe de sortare si de colectare la sursa, asa cum este necesar pentru Bucuresti-Ilfov.

^Impreuna cu alte masuri si solutii promovate de metodologia Zero Waste pentru orase, precum instalatii de digestie anaeroba, compostoare, centre de minerit urban, colectare separata pe cinci fractii, platesti pentru c^at arunci, masuri de prevenire, aplicate sinergic, pot fi evitate gropile de gunoi si incineratoarele de deseuri. 

Coalitia pentru Justitie Energetica este o retea independenta formata din 20 de  organizatii neguvernamentale si grupuri informale la firul ierbii, care sprijina comunitatile amenintate de incineratoare de deseuri, cu sau fara  recuperare de energie si depozite de deseuri. Puteti contribui aici:

Sursa: www.curatmurdar.org

LASATI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here