Imaginea apartine comunitatii "Break free from plastics".

Dependenta pe care societatea noastra a dezvoltat-o fata de utilizarea ambalajelor de unica folosinta, majoritatea din plastic, sta la baza unei crize fara precedent, care ne ^imbolnaveste ^incet si sigur natura. ^In Rom^ania, din pacate, discutiile despre fenomenul poluarii cu plastic sunt ^inca ^in fasa, majoritatea initiativelor ^in acest sens provenind din mediul privat. Schimbarea obiceiurilor de consum ale cetatenilor nu este de ajuns pentru rezolvarea problemei. ^In absenta responsabilizarii industriei ^in sensul oferirii unor alternative ecologice la produsele de larg consum, cetatenii se vor simti cu m^ainile legate. 

Productia de plastic s-a accelerat ^in ultimele decenii si toti indicatorii par sa arate ca acest trend se va mentine neschimbat ^in viitorul apropiat. Principala victima este natura si, odata cu ea, victime devenim chiar noi. Partea ^ingrijoratoare este ca marea parte a ambalajelor de unica folosinta, din plastic, ajunge la gropile de gunoi sau ^in apa oceanelor, purtate de apele curgatoare. Cu ocazia precipitatiilor abundente de anul trecut am privit cu totii, neputinciosi, cum r^aurile Rom^aniei s-au umflat de gunoaie.

Problema poluarii apelor curgatoare cu gunoaie nu exista doar la noi. ^In realitate, aceasta a atins cote at^at de alarmante ^inc^at a st^arnit o serie de miscari la nivel international, viz^and ^in special combaterea poluarii cu plastic. Una dintre aceste miscari este intitulata “Break Free From Plastic” si reuneste peste 1800 de organizatii de mediu din ^intreaga lume. ^Impreuna, acestea deruleaza campanii de recuperare a deseurilor din natura si ^incearca sa identifice solutii de prevenire. 

^In aceasta toamna, timp de mai multe saptam^ani, 72.000 de voluntari din ^intreaga lume si-au unit fortele pentru a curata plajele si apa oceanelor din mai multe locatii din 51 de tari. La final, voluntarii au facut un inventar al celor mai ^int^alnite branduri de ambalaje recuperate. Ce au descoperit este ca ^in topul celor mai poluante companii, din punct de vedere al deseurilor din plastic generate, se afla 5 companii europene si americane, trei dintre care sunt foarte cunoscute si ^in Rom^ania: Coca Cola, Nestle, PepsiCo, Mondelez si Unilever.

Aceste 5 companii au un sistem foarte eficient de distributie, la nivel global, care ultilizeaza ambalaje de unica folosinta din plastic, pentru ca sunt ieftine si mai usor de transportat. Odata ce produsele sunt puse ^in circulatie pe piata, companiile se dezic de orice alta responsabilitate, vina fiind transferata de obicei catre consumator.

^Invinuirea consumatorului nu foloseste ^insa la nimic, c^at timp acesta nu are nici o alternativa ecologica la produsele pe care e obisnuit sa le consume. Mai ales ^in mediul urban, unde locuitorii ^isi procura toate cele necesare vietii de zi cu zi de pe rafturile magazinelor, evitarea deseurilor de ambalaje de unica folosinta este extrem de dificila.

Pentru o schimbare reala si reducerea impactului negativ asupra mediului, este nevoie de implicarea deopotriva a cetatenilor, autoritatilor, companiilor si a industriei, ^in general. Producatorii si comerciantii trebuie sa reg^andeasca designul produselor lor, precum si modul ^in care acestea sunt livrate catre consumatori. Viitorul va apartine celor care vor identifica cel mai rapid solutiile alternative.

Eco-designul reprezinta un element cheie ^in lupta contra poluarii, asa cum arata si adoptate de Comisia Europeana. Din ce ^in ce mai multe tari europene constientizeaza faptul ca deciziile luate ^in faza de proiectare a unui produs ^isi vor lasa amprenta asupra mediului ^inconjurator. Produsele trebuie g^andite si proiectate ^in asa fel ^inc^at sa aiba o durata de viata c^at mai lunga, iar la finalul ciclului de viata sa poata fi reparate, reciclate sau biodegradate. 

^In ceea ce priveste plasticul care se afla deja ^in circulatie, acesta trebuie colectat separat de catre operatorii de deseuri, ^in vederea reciclarii. Cetatenii joaca un rol esential ^in acest proces si trebuie inclusi activ ^in etapa de sortare. Acest lucru se poate face prin implementarea unei infrastructuri eficiente de colectare separata a deseurilor reciclabile, la sursa, pe minimum 5 fractii: h^artie, sticla, plastic/metal, biodeseuri si fractia reziduala. Sortarea pe 5 fractii a fost deja implementata cu succes ^in mai multe comunitati din Rom^ania, dintre care cel mai de succes exemplu este Salacea, judetul Bihor.

Pentru a motiva cetatenii sa sorteze deseurile este necesara aplicarea unui tarif diferentiat pentru fiecare tip de deseu. ^In acest sens, instrumentul plateste pentru c^at arunci introdus ^in legislatia rom^aneasca prin se poate dovedi extrem de folositor. ^Incep^and cu 1 ianuarie 2019, autoritatile au obligatia de a implementa sistemul ”plateste pentru c^at arunci, tarif^and diferentiat fiecare categorie de deseuri. ^In acelasi timp, autoritatile vor trebui sa puna la dispozitia cetatenilor recipientele necesare pentru sortarea selectiva.

Este important sa retinem, totusi, faptul ca reciclarea nu este suficienta pentru stoparea fenomenului poluarii cu plastic. Solutia consta ^in renuntarea la ambalajele de unica folosinta din plastic si concentrarea atentiei pe ecodesign. Pentru a stimula industria sa acorde mai multa atentie ecodesignului, ^in legislatia rom^aneasca a fost introdus principiul responsabilitatii extinse a producatorului. Masurile efective pentru activarea acestei responsabilitati au nevoie, ^insa, de o revizuire atenta.

Articolul precedent
Articolul urmator
Andreea Leonte este cercetator si consultant juridic ^in domeniul legislatiei de mediu. Vorbeste fluent engleza, mandarina si franceza. Domeniile sale de interes sunt economia circulara si regenerarea urbana.

LASATI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here