AUTHOR: JOHAN MADSEN
EDITORS: GRAINNE MURPHY, JANEK VAHK, MARIEL VILELLA
TRADUCERE SI ADAPTARE: ANDREEA LEONTE

Amager Bakke este un incinerator de deseuri modern, construit ^in Copenhaga, Danemarca. Este, de asemenea, o lectie despre decizii si planificare deficitare ^in plan economic si de mediu.

Promisiuni nerealiste 

Istoria noului incinerator, situat ^in nord-estul cartierului Amager, a ^inceput ^in anul 2009 (1). Cinci autoritati locale aferente a cinci cartiere (Dragor, Frederiksberg, Hvidovre, Copenhaga si Taarnby (2) care detineau un incinerator vechi de 40 de ani – s-au angajat sa investeasca 534 milioane de euro ( 3)  pentru a construi o noua instalatie de incinerare, cu o capacitate de 560.000 de tone pe an. Noua instalatie are doua cuptoare, fiecare cu o capacitate de c^ate 30-35 tone de deseuri pe ora. Prin comparatie, vechea instalatie avea patru cuptoare, a c^ate 15 tone de deseuri pe ora si autorizare de ardere de 440.000 tone de deseuri pe an.

Noul incinerator promitea avantaje mai mari privind eficienta energetica si beneficii pentru mediul ^inconjurator. Comparativ cu incineratorul vechi pe care l-a ^inlocuit, asteptarile erau ca incineratorul nou sa produca cu 20% mai multa caldura si electricitate, sa emita mai putin fum toxic si sa reduca poluarea aerului cu mai mult de 50%, pentru fiecare tona de deseuri incinerata.

De asemenea, instalatia a fost proiectata sa arda biomasa forestiera ^in cazul lipsei de deseuri, ceea ce ar crea, conform sustinatorilor proiectului, energie si caldura neutra dpdv. al emisiilor de carbon, si ar fi rentabila dpdv. economic (4).

^In eforturile de a transforma instalatia ^intr-un model de bune practici pentru o dezvoltare durabila, incineratorul Amager Bakke si-a schimbat numele ^in Amager Resource Center (ARC) si s-a angajat sa cheltuiasca ^inca 8 milioane de euro pentru a explora tehnologii alternative. ^In acest scop, l^anga incinerator a fost construita o noua statie de sortare a deseurilor, cu spatiu pentru depozitarea deseurilor menajere si reciclare.

Dar oare este acesta un model real de bune practici? 

P^ana ^in prezent, una c^ate una, toate promisiunile initiale facute de sustinatorii proiectului au fost ^incalcate. Incineratorul modern, care se dorea sa devina un punct de reper ^in ceea ce priveste sustenabilitatea, a ajuns doar un simbol al aspiratiilor de mediu esuate ale Danemarcei. Mai mult dec^at at^at, aceasta strategie de gestionare a deseurilor prin incinerare risca sa compromita obiectivele climatice si energetice ale Danemarcei pentru deceniile urmatoare.

Istoric controversat

Incineratorul Amager a fost un proiect dubios ^inca de la ^inceput, modelul sau financiar dovedindu-se unul  deosebit de controversat.

^In ianuarie 2012, Municipalitatea Copenhaga a refuzat alocarea unei garantii de ^imprumut ^in valoare de 534 milioane EUR. ^In loc sa construiasca un incinerator mamut, initial Primaria si-a dorit o instalatie cu o capacitate mai mica, pentru a se putea concentra mai multe pe reciclare si reutilizare. 

Autoritatile Locale au fost preocupate, ^in special, de faptul ca un incinerator de mare capacitate ar putea trimite un semnal gresit populatiei si anume ca arderea de reciclabile este acceptabila (alaturi de celelalte complicatii inerente unui incinerator supradimensionat) (5).

^In ciuda aprobarii de catre trei dintre cele cinci cartiere (6), Primaria Copenhaga a solicitat organizarea unei alte licitatii, pentru construirea unui incinerator cu capacitati mai mici. Aceasta propunere a fost respinsa, ^insa, de Consiliul de Administratie al incineratorului Amager Bakke, pe motiv ca nu ar fi fost viabila din punct de vedere economic. Argumentul este discutabil, av^and ^in vedere ca incineratorul era aproape sa fie complet ^inchis, din cauza situatiei financiare deficitare.  

^In vara anului 2012, ^in urma unor negocieri secrete, conform unor surse din Primaria din Copenhaga, aceasta a decis sa aprobe planurile, cu mici modificari. Aprobarea a fost data ^in ciuda faptului ca orasul va fi fortat, ^in urmatoarele decenii, sa furnizeze cantitati uriase de deseuri instalatiei de incinerare, pe toata durata sa de viata (30-40 de ani), pentru ca acesta sa poata functiona la capacitate maxima. Initial, s-a agreat ca nu se va recurge la importul de deseuri, toate deseurile urm^and a fi aprovizionate local (7). ^In plus, au existat probleme si cu costul final al instalatiei, care a fost semnificativ mai mare comparativ cu alte proiecte similare din Danemarca (8).

O decizie de sus ^in jos

De ce o asemenea schimbare ^in pozitia Primariei Copenhaga?  

Ziarul danez Finans (9) sugereaza ca responsabilitatea pentru aceasta schimbare a revenit ministrului de finante de atunci, Bjarne Corydon, membru ^in partidul Social Democrat care guverna Danemarca ^in 2012. Desi este neobisnuit ca ministrii sa se implice ^in proiecte locale, cartierul Corydon apartine de orasul Esbjerg , unde ^isi au sediul Babcock & Wilcox Volund – compania care furnizeaza instalatia de incinerare. Implicarea sa activa ^in sustinerea incineratorului a condus la schimbarea pozitiei Primariei Copenhaga (istoric detinuta de social-democrati) si evitarea unor pierderi de EUR0.5 billion pentru furnizorul (Babcock & Wilcox), ^in ciuda faptului ca modelul economic propus nu era viabil (10). 

Probleme curente

Noua instalatie a fost construita si lansata ^in 2017 (11). Desi a fost achizitionata ca tehnologie de ultima generatie, procesul decizional a trecut cu vederea mai multe aspecte problematice chiar si ^in ziua de azi. 

^In primul r^and, instalatia are o capacitate de incinerare mult prea mare, greu de satisfacut exclusiv din deseuri locale. Pentru a functiona la capacitate maxima ar fi nevoie de utilizarea deseurilor din import, ceea ce initial a fost interzis. 

 Cu toate acestea, ^in 2016, cele cinci cartiere care detin Amager Bakke au schimbat acordul initial astfel ^inc^at sa permita importul de deseuri. Decizia a avut la baza ^incercarea de a salva proiectul de la faliment,  fac^andu-l mai rentabil din punct de vedere economic (12). Daca s-ar fi redus capacitatea de incinerare a instalatiei (initial: 560.000 de tone/an) strict ^inc^at sa arda doar deseurile locale, instalatia ar fi dat faliment  ^in doar c^ativa ani de operare. Chiar si supliment^and instalatia cu deseuri din import, autoritatile au fost nevoite sa reduca treptat estimarile privind cantitatile anuale de deseuri incinerate de la 480.000 tone la 350.000 de tone.

Astazi, incineratorul Amager Bakke a ajuns sa arda nu doar deseuri importate, ci si biomasa forestiera, pentru a opera la o capacitate care sa nu-l bage ^in faliment, deviind substantial de la acordul initial (13). Numai ^in 2018  Amager Bakke a ars circa 30.000 de tone de deseuri din import, ^in principal din Marea Britanie (15). ^Ingrijorator este faptul ca din import au fost aduse pentru incinerare preponderent deseuri reciclabile (h^artie uscata, plastic, carton si ^intre 15-40% plastic).  ^In ciuda acestui fapt, grupurile de lobby ale instalatiei au continuat sa invoce “beneficii de mediu”, ^in conflict flagrant cu recomandarile de mediu ale UE si cu opiniile specialistilor. 

Compania de consultanta si de cercetare daneza Ea Energy Analysis a publicat, ^in 2016, un studiu care demonstreaza contrariul sustinerilor grupurilor de lobby. Studiul desfiinteaza mitul “beneficiilor de mediu” ale incinerarii si atrage atentia ca amprenta de carbon creste atunci c^and valorificarea energetica prin incinerare vizeaza arderea unor cantitati mari de  plastic. (16). Ratiunea din spatele acestei constatari este simpla: Plasticul este obtinut prin prelucrarea petrolului, de aceea atunci c^and ardem materiale plastice, ardem ^in esenta carbon fosil, care emite semnificativ mai mult CO2 ^in atmosfera. 

^In cei 10 ani de dezvoltare a proiectului, dupa eforturi constante de a-l salva si ^in ciuda  sustinerii din partea ministrului finantelor, incineratorul Amager Bakke continua sa fie b^antuit at^at de probleme financiare, c^at si tehnice.  ^In 2016, de exemplu, furnizorul instalatiei Babcock & Wilcox Volund a descoperit o eroare ^in zona cuptoarelor. ^Int^arzierea datorata lucrarilor de mentenanta a cauzat o pierdere de mai multe milioane de euro at^at pentru compania Babcock & Wilcox Volund, c^at si pentru incinerator (17). Un an mai t^arziu, ^in 2017, instalatia a fost ^inchisa iarasi, timp de 14 zile, din cauza unei erori de proiectare a compensatorului de temperatura.

Chiar si ^in lipsa acestor probleme tehnice, pe timp de vara instalatia tot nu poate functiona la capacitate maxima, ^intruc^at s-ar ajunge la o supraproductie de energie electrica la nivel local, ceea ce (18) ar ^insemna ca alte centrale electrice nu si-ar mai putea distribui caldura si energia electrica (si ar fi obligate sa se ^inchida). Pentru a preveni acest lucru, ^in timpul verii, doar o singura linie este functionala la Amager Bakke.

Pentru a compensa aceste probleme financiare si tehnice, noul plan de finantare al incineratorului prevede preluarea responsabilitatii pentru colectarea deseurilor municipale ca mijloc suplimentar de generare a veniturilor. Acest lucru ar ^insemna preluarea colectarii deseurilor de la patru companii private. ^In calitate de colector de deseuri, compania care gestioneaza incineratorul va fi contractata de catre Primaria Copenhaga si va costa cu 13 milioane de euro mai mult dec^at antreprenorii privati (19). 

Profesorul Brian Vad Mathiesen de la Universitatea Aalborg considera ca  exista modalitati mult mai curate de a crea caldura si energie, care sa nu implice arderea resurselor. De exemplu, dezvoltarea unor tehnologii pe baza surselor regenerabile (geotermala, eoliana si solara) ar fi substantial mai avantajoase  (20).

^In concluzie, incineratorul din Copenhaga, nu e nici pe departe un model de bune practici asa cum este ^in continuare promovat de catre sustinatorii acestuia, ci un fiasco tehnic si financiar, caracterizat din start de decizii politice, ignorarea sfaturilor expertilor de mediu  si gestionarii ulterioare deficitare a proiectului. 

Copenhaga are acum o instalatie de incinerare de doua ori mai mare dec^at ar fi fost necesar, care pentru a supravietui are nevoie sa importe din ce ^in ce mai multe deseuri. Din pacate, ^intruc^at ^intregul proiect a fost finantat printr-un ^imprumut bancar contractat de autoritatile locale pe o durata de 30 de ani, contribuabilii danezi vor fi nevoiti sa plateasca ^in continuare pretul distrugerii acestor deseuri.

Referinte:

  1. Wittrup, S. Ingenoren, 16 August 2016. Available at:  
  2. Amager Resource Centre (2019). Available at:
  3. Wittrup, S. Ingenoren, 16 August 2016. Available at:
  4. Miljostyrelsen (2012). Amagerforbraending – Nyt affaldsbehandlingscenter. Miljostyrelsen.
  5. Cradlepeople, 14 September 2012. Available at:
  6. Wittrup, S. (2012). Ingenoren. Available at:
  7. Bredsdorff, M. and Wittrup, S. ‘Hemmelige forhandlinger: Amager far sit kaempe-anlaeg til at braende affald’. Ingenoren, 3 September 2012. Available at:                                                                                           In the first year of its operation, the plant emitted approximately 131,000 tons of CO2, equivalent to annual emissions of over 28,000 passenger cars (European Pollutant Release and Transfer Register (E-PRTR). Available at: ). 
  8. Bredsdorff, M. and Wittrup, S. ‘Hemmelige forhandlinger: Amager far sit kaempe-anlaeg til at braende affald’. Ingenoren, 3 September 2012. Available at:  
  9.  Martini, J. and Sandoe, N. ‘Finans Corydon kritiseres for lyssky rolle i skandalesagen om Amager Bakke’. Finans, 22 August, 2016. Available at:
  10. Martini, J. and Sandoe, N. Corydon kritiseres for lyssky rolle i skandalesagen om Amager Bakke. Finans, 22 August 2016. Available at:
  11. ARC. Available at:
  12. Wittrup, S. Ingenoren, 10 August 2016. Available at:
  13. Wittrup, S. Ingenoren, 26 August 2015. Available at:   
  14. Sogaard, J. 10 September 2019. Available at:
  15. Wittrup, S. Ingenoren, 12 August 2016. Available at:
  16. Ea Energianalyse (2016). El, Varme og affaldsforbraending – Analyse af okonomi ved import af affald i et langsigtet perspektiv. Available at:
  17. Martini, J. and Sandoe, N. ‘Topchef far sparket efter kaempetab pa prestigeprojektet Amager Bakke’. Finans, 1 January 2017. Available at:
  18. Sogaard, J. 10 September 2019. Available at:
  19. Martini, J. and Sandoe, N. Finans, 22 May 2018. Available at: From
  20. Bredsdorff, M. and Wittrup, S. ‘Hemmelige forhandlinger: Amager far sit kaempe-anlaeg til at braende affald’. Ingenoren, 3 September 2012. Available at:



LASATI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here